Cine ar fi crezut ca pana si o servitoare si era greu te gasit pentru placerile si nevoile tale?
Ultima servitoare a lui Dan sfarsi fara inimi, aruncata la scumpii lui dragonasi. Dan Cerow-sIII, cel mai de temut demon, rege si actual imparat. Cel care nu poate sa fie satisfacut de nici o femeie, care nu tine o servitoare mai mult de un an vie si care adora sa se comporta ca un vampir. Sa ucida fara inimi.
- Du-te pe Pamant si adu-mi alta servitoare! Ai grija sa fie tanara!

Viata ei, putea spune ca era una perfecta. Una pe care mereu si-o dorise si gata sa faca orice ii taia capul. Fiind fiica de presedinte, Elena primea absolut orice dorea ea si nimeni nu o putea face sa taca daca nu ii ies lucrurile asa cum dorea ea. 
Dar, viata i se schimbase in acea noapte. Se afla pe strada pustie indreptandu-se spre casa, fiind concentrata pe telefonul mobil. Nici nu bagase in seama ca in fata ei se afla cineva, lovindu-se brusc si aproape cazand, dar o prinse la timp.
-Esti perfecta. spuse tipul.
Nu apucase sa reactioneze, simtind doar un val de ameteala si totul facandu-se negru. Se trezi pe marmura rece, auzind o voce ciudata nu departe de ea. Prvi cu greu incercand sa isi dea seama unde era, dar era total pe langa.

- Poti sa pleci acum! ii ordona Dan slugii sale, multumit ca ii adusese pe cineva care parea dragut chiar si pe jumatate in coma. Dandu-i putin tarcoale, Dan ii facu un acolo, analizand tot ce putea din acea pozitie in care se afla fata si putea spune ca arata destul de bine. Subtire, inalta si tanara. Spera doar ca avea sa se priceapa sa faca curat altfel s-ar fi ales cu cateva biciuiri.

Se ridica pe jumatate, ducandu-si mana pe chip gemand de durere. O dureau cam, ei bine toate. Isi ridica privirea la fix sa il vada pe cel ce ii dadea tarcoale, facand-o sa se sperie si sa sara ca arsa de jos, indepartandu-se de el. 
-Cine...cine esti? intreba Elena usor balbaita. Unde sunt? Ce vrei de la mine? continua aceasta cu intrebarile.

- Bine ai venit, muritoareo ... ranji Dan lasandu-se pe vine cat sa ajunga la nivel cu fata ei. Eu sunt de acum in colo noul tau stapan. Esti sluga mea si daca nu vrei ca un demon sa-ti scoata inima din piept sau sa-ti suceasca gatul ai face bine sa te faci utila si folositoare, sa-mi asculti ordinele si sa te bucuri de anul care ti-a mai ramas in viata!

Mari ochii, frica citindui-se in ei. Inghiti in sec, simtindu-si inima cum batea de zece ori mai repede. Se dadu mai in spate muscandu-si buzele, dand doar afirmativ din cap fiind incapabila sa vorbeasca. O lacrima i se prelinse pe obraz, in timp ce isi musca buzele pana la sange.

- Si sa nu plangi! Nu ma impresioneaza! Ducandu-se val vartez la usa, Dan chema unul dintre cei doi gardieni care ii pazea usa. Du-o in camerele lor! ii ordona acesta demonului, revenind apoi catre fata. Iar tu, maine la 8 sa-mi aduci micul dejun! Acum pleacati! se rasta acesta la amandoi, asteptant sa ii execute ordinul.

Era, ei bine incremenita. Deabia se miscase gardianul mai mult tragand-o dupa el. Ii explica in mare ce si cum, lasand-o mai apoi singura. Se lasa in jos pe perete, plangand incontinuu simtind cum viata ei era complet distrusa. 
Fiind invatata sa primeasca tot pe tava, ei bine acum era opusul. Dar, problema era alta. Nu era obisnuita sa se trezeasca la 8 dimineata si cand intrase in camera lui era noua deja. 
-Imi pare rau..eu...

- Ti-am spus la 8! Ce nu ai inteles? Ti se pare ca am timp de pierdut?! Din cauza ta o sa ma astept o turma de baroni si tarani care au nevoie sa fie ascultati si care ei bine, multi dintre ei vor pleca acasa nemultumiti ca nu au avut timp sa ajunga in fata mea! Unde imi este mancarea?

Lasase tava langa el tacand. Isi musca buzele, privind in alta parte.
-Imi pare rau...spuse usor nesigura. 
Nu intelegea ce facuse de ajunse aici, dar se pare ca nu avea incotro, doar sa suporte desi nu era ceea ce vroia sa faca. Dar nici sa moara nu vroia.

Isi manca in liniste si in vervi micul dejun, asteptant totodata sa i se pregateasca baia ca sa poata sa ajunga pe tronul ala la care tinea enorm si sa asculte o zi intreaga toate plangerile nevoiasilor si ideile barilor sai tampiti care nu doreau decat sa se dea bine pe langa el.

Ii pregati baia dupa cum ceruse, ca mai apoi bruneta sa vrea sa se retraga. Dar, habar nu avea ce trebuia sa faca acum. Nu stia ce vroia de la ea si nici nu ii spuse, doar asa ca vroia micul de jun la opt. Nu era problema ei asta, din moment ce era obisnuita sa doarma dusa la acea ora.

Diseara la 9 vreau sa fie baie deja pregatita si cat ma spal imi vreau masa adusa. Incearca ca de data asta sa ajungi la timp si sa pregatesti si totul cum trebuia. Asta doar daca ti la viata aia a ta de muritoare! ii arunca Dan cuvintele, fara mila si pic de remuscari iar cand termina de mancat merse direct in baie, fiind evident putin grabit.

Aproba doar, plecand din camera lui. Daca pana in acel moment nu crezuse in karma, ei bine acum o facea. Nu intelegea de ce fusese pana acum asa o scorpie, dar daca ar fi putut sa refaca din greseli atunci poate ar fi avut alta soarta. 
Isi musca buzele oftand incet, ramanand undeva in bucatarie si privind absenta peretele in timp ce spala vasele.

Toata ziua fusese in ultimul hal. Pe langa faptul ca se chinuise sa goneasca mai repede taranii, sa poata scapa de toti in acea zi, mai avea si baronii pe care care ii tot aminteau ca trebuia sa faca revizie la armata, se semneze acte si ei bine, sa inspecteze un oras de munte.
Toata aglomeratie, multumita slugii sale nebune de nimic! O omor cu mana mea daca intru acum in camera si nu e baia inca gata.

Baia era gata pregatita, bruneta facand totul ca la carte asa cum isi dorise el. Ii pregatise si cina, tava fiind frumos asezata pe noptiera de langa pat. Ea, era undeva prin conac, nici nu stia exact pe unde, dar ii facuse pe plac fiind totul gata pana la ora respectiva.

Intra in apartamentul sau privind putin in jur neintelegand pe unde ii umbla sluga. Adica avea tupeul sa nu il astepte? Fetei asteia nu ii spusese nimeni regulile in fata unui rege? Mai bine zis, tiran?!
- Clar o omor! mormai intrand in baie si privind cada pregatita. Se mai relaxa putin afland ca macar ii pregatise totul la ora ceruta.

Se plimba aiurea, pana ce unul dintre gardienii lui o luase de brat ducand-o in camera acestuia, incepand sa ii explice ca trebuia sa il astepte si bla bla-uri de genul. 
-Am gasit-o ratacita pe holurile castelului. Nu mai stia cum sa vina inapoi. spuse barbatul, facand o plecaciune si lasand-o pe Elena in fata usii de la baie.

Dan rasuci capul, barba nerasa fiind acum vizibila si din acel unghi, facandu-l sa arate sexy.
- Sa mai intreb oare de ce ti-a venit sa umbli hai-hui? Esti sub porunca mea, nu in vacanta! tuna acesta, incordandu-se din maxilar si din muschi, dorind sa se calmeze, macar cat e in apa.

-Nu stiam ca trebuie sa te astept. spuse aceasta, privindu-l atenta. 
Trebuia sa recunoasca, arata foarte bine iar barba aia nerasa ii dadea un aer al dracu de sexy, facand-o sa isi muste buza inferioara. 
Isi alunga gandurile acelea, realizand ca era sub stapanrea lui, practic putea sa ii faca orice.

Se incrunta din nou la ea insa o lasa balta gandindu-se ca de ce sa tipe? Doar o pedepseste, si prin altoire invata singura, nu?
- Cati ani ai? o intreba acesta incepand sa se spele pe brate si apoi sa isi bate mana in apa, incepand sa isi frece membrul fara pic de rusine in fata fetei.

Mari ochii cand vazu ce face, mutandu-si privirea in alta parte. 
-Umm... 22. spuse aceasta usor nesigura. 
Obrajii ei prinzand o culoare usor trandafirie. Nu vroia sa vada asa ceva totusi, avea si ea maniere si toate cele, dar se pare ca pe el nu il interesa.

- Ei, ce sa intamplat? ranji acesta cand o vazu ca intoarce capul. Iti e rusine sa privesti? Sa sti ca am ce are si un barbat muritor doar ca eu sunt mult mai dotat de cat ei. Ti-ai fi dorit un barbat dotat ca mine, muritoareo! ranji acesta ridicandu-se apoi din apa si iesind din cada, cautand un prosop pufos.

Scarsni din dinti usor nervoasa. 
-Nu stiu ce naiba crezi tu sau de ce iti place sa chinui persoane pe care nu le-ai vazut in viata ta, dar nu am fost cu nici un barbat si nici unul ca tine nu vreau multumesc. Esti...esti un nenorocit. izbucni Elena, simtind cum totul ii cade in cap in acele momente.

Ave aprosopul in mana, chinuindu-se sa se stearga insa vorbele obraznica alea muritoarei il plesnira peste fund ca o femeie usuratica care ii cerea atentie.
- Ce ai zis?! tupa acesta aruncand prosopul si venind catre ea , apucandu-i gatu si evident, trantinda in perete, de care o si lipi. Chiar nu vrei inca 2 luni de viata?!