|
|
| | Autor | Mesaj |
|---|
ShadowKiss   Mesaje : 28924 Bani : 226007 Multumiri : 58 Varsta : 27 Status : "Better to reign in Hell, than serve in Heaven" - Lost Paradise 
|  Subiect: Vampire Hunter  Vin Ian 31, 2014 2:52 pm | |
| Ei.. revin. Sper sa ma tin de fic avand in vedere cate idei si planuri mi-am facut pentru fiecare capitol. =))Nu o sa pun tot capitolul, ci o sa-l fac in doua. Voi pune pe parti care nu vor fi neaparat egale. VAMPIRE HUNTER
CAPITOLUL 1 Ca in fiecare zi, ma aflam in bratele lui Christian jucandu-ma absenta cu un fir de iarba in timp ce ma bucuram de mangaierile sale. Era placut sa fii departe de lume si sa te relaxezi intr-un loc ca acela, mai ales cu el. Si cu toate ca-l vedeam aproape in fiecare noapte, dorul si tristetea nu imi dispareau din suflet.
-Esti cam ganditoare azi. Ce e cu tine?
-Stii.. chestii. Ca de obicei. Incerc doar sa-mi gasesc locul. Ii raspunsesem continuand sa ma joc. Nu era nevoie sa ma uit la el ca sa-mi dau seama ca zambea in acelasi mod cum o facea de fiecare data.
-Credeam ca ca stii deja care este locul tau. Imi raspunse cu vocea sa cristalina si tandra, facandu-ma sa cred ca totul era real.
- Sti ca toate astea fac parte din imaginatia mea iar cand voi deschide ochii vei fii doar un simplu vis. Nu as putea ramane aici o eternitate, trebuie sa se sfarseasca pana la urma. Ii raspunsesem cu o urma de tristete in glas pe care nu ma temeam sa i-o ascund. Puteam face orice in aceasta lume fara sa ma simt jenata sau sa dau socoteala cuiva. Eram doar eu si cu Christian.
-Nu e momentul!
-Nu va fi niciodata daca esti asa!
Deodata zgomotele si tipetele din casa in care locuiam ma facusera sa ma trezesc. Stiam ca acest lucru era inevitabil, dar ca speram sa nu fie atat de devreme. Somnoroasa, m-am ridicat alene din pat apropiindu-ma de masuta de toaleta din camera mea incercand sa-mi studiez fata. Lucrurile erau la fel ca ieri, ca alaltaieri si ca in celelalte zile, doar urmele imaginare ale sarutului lui Christian ramasera mereu la locul sau. Examinandu-mi inca o data fata am incercat cumva sa-mi strang parul lung si negru intr-o coada care speram ca va fii destul de buna pana avea sa ma aranjez asa cum se cuvenea.
Coborand scarile, tipetele care ma trezisera din somn se auzeau si mai tare iar loviturile in masa cel mai probabil, deveneau din ce in ce mai dese ceea ce era un semn ca trebuia sa intrerup acea mica ,,discutie’’ . In livingul frumos decorat totul in stil modern, se aflau doua femei de varste aproximativ egale. Trasaturile lor erau complet diferite incat niciodata nu ai fi crezut ca erau surori mai ales dupa toate certurile pe care le aveau in ultima perioada. Cea care se plimba prin camera, cu o expresie ce arata ura si totodata teama era mama mea, Nathalia, iar cea de langa fereastra ce parea calma ca intotdeauna, insa sumbra era Ella, matusea mea. Amandoua erau scunde aceasta fiind si singura asemanare care exista intre ele. Mama mea avea parul negru asemeni mie, amintindu-mi de cerul noptii si de mistere pe care le ascundea acesta , total opus blondului natural si foarte stralucitor al matusii care era asemeni razelor de soare incalzid doar cu prezenta intreaga incapere si luminand-o. De la departare amandoua pareau niste fiite dure si fara inima, insa acest lucru era doar la suparafata. Singura care pastra aceasta insusire era mama, intotdeauna serioasa, rece si de piatra pe cand matusa mea radia de bunatate si de o hotarare de-a dreptul puerila.
-Nathalia, intelege ca.. Ah, buna Tessa!
Si asa toata discutia aprinsa de mai devreme incetase. Mi se pareuse ciudat la inceput ca acele conversatii atat de aprinse intre ele incetau cand intram eu, dar cu timpul ma obisnuisem cu idea mai ales ca in ultima perioada erau din ce in ce mai dese si mai galagioase.
-Nu credeam ca incepeti razboiul de dimineata. Incercati un maraton? O sa-mi pregatesc o camera de filmat ca sa fiu pe faza toata ziua pana cand incetati. Desigur.. banuiesc ca numai asa va puteati raci daca nu v-ati ales barbati care sa va linisteasca atunci cand dati in cataleala.
-Tessa! Nu fii nesimtita! Du-te si schimba-te, intarzii.
-Nu este nevoie sa ma rogi de doua ori doar stii cat de mult urasc ,,reuniunile voastre pasnice’’. Inchei, plecand spre baie de unde iesisem cateva minute mai tarziu, neobosindu-ma sa mai trec prin living si parasind casa pe usa din spate. Ziua a inceput cum nu se poate mai bine..
*** In curtea scolii se putea simti deja mirosul vacantei. Nu erau mai mult de doua saptamani si terminam clasa a X-a. Multi dintre colegii mei deja isi facusera planuri sa urmeze alte scoli insa eu, spre mirarea tuturor, nu avea niciunul. Preferam sa raman tot aici unde ii stiam pe toti si toti ma stiau pe mine. Nu eram cine stie ce fata populara asemeni fitelor din scoala si nici nu prea ma intelegeam cu ele, dar in decursul anilor se raspandisera destule povesti despre actiunile mele ce erau o incalcare a regulamentului scolii incat pentru unii ajunsesem un fel de eroina pe cand pentru altii eram considerate drept un lucru mic si inexistent cel putin pana se punea cineva cu mine. Toata reputatia pe care o aveam in scoala printre randurile elevilor si ale profesorilor era cauzata mai mult de temperamental meu vulcanic si actiunilor mele lipsite de gandire. Nu era ceva anormal totusi avand in vedere situatia in care ma gaseam, cu parintii despartiti si mereu cu dispute intre mama si matusa mea. Uneori mi se recomandase consiliere pentru comportamentul meu dar o refuzam cu o nesimtire care pentru profesori parea fara limite.
-Hey Karlsson! Deja regreti ca toata lumea va fi plecata in vacanta asta si nu vei avea de cine sa-ti bati joc? Prietenul meu, Harry. Intotdeauna stia ce se petrecea in sufletul meu si era asemeni mie din multe puncte de vedere: parinti despartiti, mult tupeu, o exprimare prin intermediul injuraturilor foarte uzuala si pe langa asta mai arata si bestial. Ce-i drept nu ma gandeam vreodata sa ies cu el sau ceva, imi era cel mai bun prieten si tineam la el dar niciodata nu ma gandisem din prisma unui iubit sau mai bine zis nu ma gandisem la cineva in felul asta vreodata. Cel putin in viata reala, in vise in schimb.. era alta poveste.
-Chiar ma intrebam pe unde umblii, Thompson!
-Deja imi duci dorul, Karlsson? Credeam ca poti rezista mai mult dar avand in vedere farmecul meu, era clar ca acest lucru este imposibil.
-Cred ca farmecul asta altul s-a cam stricat pentru ca incepe deja sa puta!
Si asa este prietenia noastra. Eram aproape nedespartiti si amandoi evadam din scoala sau puneam intestine in dulapurile fetelor ori cine stie ce lucruri ne mai treceau prin cap. Desigur nici profesorii nu scapau de noi si multi fusesera nevoiti sa plece de la liceul nostru in urma nervilor pe care ii creasem.
-Deci te-ai mai gandit in legatura cu propunerea mea?
-Ihi.
-Si?
-Nu pot veni. Certurile de acasa devin din ce in ce mai dese si trebuie se rezolv cumva toata situatia asta si sa-l aduc pe tata acasa. Nu-mi convine ce s-a intamplat si de cand a plecat el nebunele alea doua parca nu stiu sa faca altceva decat sa se certe pe o tema pe care nu am inteles-o nici acum. Nu ca as putea auzi mai mult din discutia lor decat ,,nu’’, ,,nu e momentul’’, ,,nu trebuie sa rateze ocazia’’ si alte tampenii din dastea.
-Familia ta este ciudata.
-Doar ii stii. Am ranjit eu, intrand la prima ora la care trebuia sa ma plictisesc. |
|  | | Ashlly  Mesaje : 37 Bani : 79 Multumiri : 7 Varsta : 30 
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 4:09 pm | |
| Deci deci deci deciii ...  1. Stiu deja ce se va intampla  Adica presupun. Mi se pare poveste daia tipica. Acum sa vad daca am dreptate. 2. - Citat :
- Desigur.. banuiesc ca numai asa va puteati raci daca nu v-ati ales barbati care sa va linisteasca atunci cand dati in cataleala.
Serios? Serioos??? o.O Cum sa-i spuna frate mamei asa.. OMG. Daca ii spuneam mamei asa, dormeam pe presul de afara  in friig. Interesant. Si periculoasa tipa. Dar nu am inteles ceva: Herry e Sebastian din visele ei? |
| | | | ShadowKiss Mesaje : 28924 Bani : 226007 Multumiri : 58 Varsta : 27 Status : "Better to reign in Hell, than serve in Heaven" - Lost Paradise
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 4:16 pm | |
| Cum adica stii ce se va intampla? Da-mi un exemplu. Si nu.. o.o Ce Sebastian zici? Am inlocuit tot cu Christian inainte sa pun pe forum.  Dar nu, Harry e prietenul ei cel mai bun, Christian e Christian, doar un vis. |
| | | | Ashlly Mesaje : 37 Bani : 79 Multumiri : 7 Varsta : 30
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 4:23 pm | |
| o.O Eu am vazut Sebastian Asa prost am citit? (Inseamna ca-mi fac personajele de rpg sa sughite ) Pai da, e tipica. Ea e fetita mamei, care e ascunsa de secretul adevarat al familiei sale. Mama vrea sa o protejeze, dar matusa vrea sa ii spuna adevarul. Tipic. Nu e asta? Eu asa am dedus din asa zisele lor certuri |
| | | | ShadowKiss Mesaje : 28924 Bani : 226007 Multumiri : 58 Varsta : 27 Status : "Better to reign in Hell, than serve in Heaven" - Lost Paradise
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 4:30 pm | |
| Pai m-am speriat cand ai zis Sebastian ca initial asta fusese numele acum cateva zile cand am schimbat peste tot. Mda.. in genul asta. Tipic. Eu credeam ca te referi la ce va urma. |
| | | | Ashlly Mesaje : 37 Bani : 79 Multumiri : 7 Varsta : 30
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 4:32 pm | |
| Ce va urma? Va afla si se va indragostii de unul ;;)Tipic Am ghicit? (Sper ca e draguut) Apropo, ori e din cauza persoanei, ori te pricepi tu, dar ai talent |
| | | | Poldychou  Mesaje : 18018 Bani : 22383 Multumiri : 122 Varsta : 26 Localizare : Aici! Status : "Mai bine sa fii invidiat decat compatimit." 
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Ian 31, 2014 9:44 pm | |
| Deci replica aia cu cateleala m-a dat pe spate ) A trecut prea repede maica'sa cu vederea. Si,...evident, se putea sa nu o faci tu rea. dar parca prea rrea. sa le puna asa ceva in vestiare? o,O iuuu .... eu iti rupeam gatul in locul lor iar daca eram in locul directorului, te exmatriculam pe tine in loc sa pierd profesori. Next! |
| | | | GERY  Mesaje : 62 Bani : 191 Multumiri : 0 Varsta : 39
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Lun Feb 03, 2014 10:02 pm | |
| Imi place cum descri. Ma simt citind o carte publicata. Rar intalnesc acest sentiment. Trecand la poveste, draguta partea. Ma lasi cam in pom. Adica, eu vreau sa aflu ce se intampla mai departe, le vai aud cateva critici catre cele doua iritate (doamne..deci .. cum sa ii spuna, doamne iarta-ma, asa ceva mamei? o.O Vorba lu' Ashlly, as fi dormit pe pres Ideea, adica mi-o cam formez. Iar, ma simt citind o carte publicata deci sper sa ai talent ca Ashlly si sa le lasi si prom, masca cu ideile. Hai, cu next-ul. |
| | | | ShadowKiss Mesaje : 28924 Bani : 226007 Multumiri : 58 Varsta : 27 Status : "Better to reign in Hell, than serve in Heaven" - Lost Paradise
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Vin Feb 07, 2014 10:37 pm | |
| Continuarea si sfarsitul capitolului I. Cum am zis, nu am separat capitolele in parti egale deci aceasta e mai mica, dar nici intreg capitolul nu doream sa-l pun. Inca nu am avansat cu capitolele asa ca voi pune cate putin. Nu tot in acelasi timp.
Momentan nu aveam chef sa fac cine stie ce faza in clasa si sa fiu data afara ca de obicei sau sa chinui fetite neajutorate si cu o tona de fite in ele. Uneori sa stai in linistea de la clasa era bine mai ales cand erai la ora profului Smith care dupa parerea mea fusese singurul care rasese la fazele si la comportamentul meu si care nu avea nimic cu mine. Era pur si simplu, profesorul meu preferat daca se putea numi asa.La ora lui zburai din corpul tau intr-un loc linistit unde sa te simti ca acasa. Da.. ,,acasa’’ era cuvantul pe care nu-l puteam rosti decat in preajma lui Christian ceea ce era ciudat avand in vedere ca el exista doar in visele mele si ca nu era cu adevarat o persoana reala. Visul, momentele petrecute cu el, desi ne aflam in diferite locatii reprezenta pentru mine ,,acasa’’. Era un loc unde ma simteam bine si unde ma simteam eu. Insa nici acolo nu eram completa, daca ma exprim bine, ceva lipsea.. insa oricat incercam sa gasesc acel ,,ceva’’ nu faceam mai mult decat sa ma departez de ceea ce cautam defapt.
-Inchizand ochii incercati sa va concentrati asupra unui loc care credeti ca este al vostru. Ca de acolo faceti parte.
Inchizand ochii am incercat sa imi imaginez cluburi sau petreceri dar toate acestea dispareau fiind inlocuite de o camera in stil vechi, cu mobila din lemn frumos lacuit. Totul era frumos si imi dadea o stare de bine mai ales dupa ce observasem cine se afla in acea camera. Intr-un costum care dupa parerea mea parea din secolul IX si relaxat pe un scaun masiv din lemn se afla Christian in toata splendoarea sa. Parul negru si ochii albastrii pareau a fi ceea ce ii trebuia tinutei sale care, in ciuda anilor de care imi aducea aminte, il reprezenta si-l facea irezistibil. Ii dadea o nuanta de mister daca nu chiar de intunecime.
-Nu m-am inselat. Stii unde iti este locul. Imi spusese acesta ridicandu-se de pe acel jilt, traversand camera pana la mine, mangaindu-mi usor chipul, zambind ca de fiecare data.
Era greu de crezut ca el si lucrurile care il inconjurau era un simplu vis. Si daca era asa.. atunci insemna ca locul meu era in vise? Sa inchid ochii pe vecie si sa traiesc in acea lume era o oferta pe care cu greu o puteam refuza. Totusi insemna sa renunt la viata pe care o primisem. Si daca tot nu cunosteam nimic despre mine cu adevarat si despre locul acela special al meu, un lucru stiam cu siguranta: nu era momentul sa parasesc aceasta viata. Destinul meu era important.
Clopotelul a fost cel care m-a trezit din starea mea de visare, anuntand ca ora se terminase. Ca ceilalti colegi, m-am grabit spre iesire dorindu-mi sa ies afara injurand razele soarelui care erau prea puternice pentru gusturile mele. Imi placea soarele si sa-l privesc, dar cateodata razele lui deveneau foarte sacaitoare si nu puteam sa stau fara niste ochelari de soare. Am iesit pe terenul de sport, privindu-mi o parte din colege cum se incalzeau, pornind spre vestiare pentru a ma pregati de meciul care se apropia. Nu era ceva oficial intre doua scoli, dar pentru mine si celelalte fete era foarte important si toate ne doream sa castigam.
-Esti gata sa fii umilita, Tessa?
In spatele meu, Elena isi strangea parul intr-o coada, privindu-se in oglinda in continuu, admirandu-si tenul perfect si plin de operatii estetice. Era una din divele liceului si in acelasi an cu mine. Stiam ca-si dorea sa castige la fel de mult ca mine dar doar pentru a ma face sa ma simt prost si sa fiu de rasul tuturor. Cum era si evident, ne aflam in echipe rivale, fiecare fiind liderul. Astfel daca pierdeam, eu urma sa am cea mai mare vina si sa imi dezamagesc colegele, insa spre dezamagirea Elenei si a tuturor, eu, Tessa Karlsson, nu ma lasam niciodata invinsa.
-Abia astept sa te vad plangand, Elena. Asta daca mai poti plange in urma atator operatii.
-Razi, tu razi, Tessa, dar iti voi sterge eu zambetul asta de pe fata curand.
-Cand faci asta, asigura-te ca folosesti multa solutie, va fii cam greu.
I-am raspuns, plecand in cele din urma pe teren pentru a putea sa ma incalzesc cat de cat inainte de inceperea meciului. Ca si mama mea, eram intr-o stare fizica excelenta iar orele de sport reprezentau punctul meu forte. Doar distrugand alte fete puteam sa scap de toate frustrarile, iar sportul si competitiile erau cele mai bune metode.
Cand doamna Clark fluiera, toate ne aflam deja la locurile noastre pornind in lupta, scopul final fiind castigul. Nu ne doream altceva si nu acceptam infrangerea si asta se putea vedea din felul nostru de a juca si de a trisa totodata, insa eu nu eram nevoita sa recurc la acte atat de murdare avand in vedere ca eram avantajata de toate orele de antrenamente pe care le faceam cu matusa mea in secret si rezistenta la care ajunsesem exersand zi de zi. Dar ceva, de aceasta data era diferit. Toata adrenalina si ura crescusera la cote inalte, facandu-ma sa nu mai realizez nimic si sa actionez conform instinctelor primare, adica sa lovesc. Luasem totul atat de serios incat reusisem prin lovitura mea sa o proiectez pe Elena in doua adversare ale mele, provocandu-le mare dureri in urma impactului, atat cu forta mea care era uimitor de mare acum cat si cu pamantul. Era normal sa ne lovim una pe alta sau sa mai cadem, dar niciodata nu mai dadusem o astfel de lovitura in cineva. In timpul cazaturii chiar imi paruse ca aud un os rupandu-se ceea ce ma facuse sa ma cutremur.
Reusisem sa-i rup piciorul Elenei.
|
| | | | Geaniné Mesaje : 150 Bani : 50258 Multumiri : 0 Varsta : 38 
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Sam Feb 08, 2014 12:02 pm | |
| Rosu, rosu, peste tot o,o Chiar si in fic ) Cum a zis Ash, mi-am cam dat seama ce urmareste firul povesti, iar cand am ajuns la paragraful despre sport si mica lupta intre cele doua grup, era in gandul meu "gata, isi arata puterile" cand, paaam! )) vad fara sa vreau ultima propozitie. "da! i-a rupt piciorul, stiam eu! " ) Oh, deci matusa o antrena? Adica o antrena, insa fata (am uitat deja numele ) nu stia motivul pentru care o antreneaza, nu? credea ca doar asa, auto aparare, corect? Mnoa, deci, pana diseara, poate mai bagi un next ca nu suport sa astept prea mult. |
| | | | Ashlly Mesaje : 37 Bani : 79 Multumiri : 7 Varsta : 30
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Sam Feb 15, 2014 6:13 pm | |
| Sorry de intarziere ) Vai, deci .. deci, o iau cu finalul cum mai, asa rea esti? ai bagat vedeta in gips Saracuta, sunt curioasa cum scapa draguta noastra basma curata din acest incident, ca asa putere, nici barbatii buni de box nu pot sa fie in spare Deci tipa chiar il viseaza calumea pe Christian. ) Ma lasi sa ii spun ca e obsedata? ) Sa ne lasi si noua o poza doua cu el, sa vedem cat de frumusel e.~~~ :X |
| | | | Little Adorabelle Mesaje : 656 Bani : 50904 Multumiri : 9 Varsta : 30 Localizare : the path under the gravestone. Status : come to the dark side, we have Courage the Cowardly Dog 
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Lun Feb 17, 2014 7:49 pm | |
| Nu stiu cum sa incep, asa ca o sa trec direct la ceea ce vreau sa spun. Foarte interesanta introducerea ta cu acel mysterious Christian. E un vis? Sau e, cum ar veni, o lume paralela unde se intoarce mereu Tessa? Ma rog, o sa descopar eu. Ceea ce e ciudat e ca titlul e "Vampire Hunter", deci presupun ca o sa apara si un vampir pe undeva... sau mai multi. Imi place de Tessa pentru ca e foarte directa. Fata asta nu are nicio limita, cred. Imi place relatia dintre ea si prietenul ei, Harry si de abia astept sa vad cum va decurge. Poate se ajunge si la mai mult, desi nu pare, asa, la inceput. Repet, poveste cu Christian pare interesanta, deocamdata nu pot sa ma pronunt. Dar cert e ca atunci cand e cu el, eu vad o Tessa mult mai sensibila. Wow, such a bad gal! Saraca Elena. De abia astept sa vad daca este doar o victima oarecare sau se va porni un razboi intre ele. Foarte interesant ficul tau, astept nextul. Keep writing! Xoxo, Andra. |
| | | | GERY Mesaje : 62 Bani : 191 Multumiri : 0 Varsta : 39
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Mar Feb 25, 2014 10:37 pm | |
| Doamne, deci nu ma asteptam sa ii rupa mana! (da, da, o iau cu finalul =))e vina mea ca e cel mai incitant? ) ) Deci, oficial, are puteri. Ca-i vampir/varcolac sau vrajitoare, inca nu bag mana in foc. :)Sunt deja obijnuita sa fiu lasata in pom cu rasturnarile de situatii Vad ca si tu, la fel ca Ash, ti-ai descris scoala si ce-ti place si ce nu ) adica personajul... (ai cuva profa de fizica dura? ) Imi place si partea cu visul. Dragut cum ai descris. ma face sa cred ca tipul chiar exista si comunica cu ea cu ajutorul puterilor sale (imi trec n idei prin cap ) ) Ce sa zic ... hai odata cu next-ul ala ca se implinesc 3 saptamani! |
| | | | ShadowKiss Mesaje : 28924 Bani : 226007 Multumiri : 58 Varsta : 27 Status : "Better to reign in Hell, than serve in Heaven" - Lost Paradise
| | Subiect: Re: Vampire Hunter Joi Feb 27, 2014 9:30 pm | |
| CAPITOLUL 2
Inca nu puteam sa ma misc datorita socului in care ma aflam, pe cand celelalte fete si profesoara Clark venisera in fuga sa vada ce se intamplase si sa se asigure ca totul era bine desi, stiau la fel de bine ca mine ca fetele nu erau atat de inregula. In jurul meu totul se petrecea cu atata repeziciune incat imi era greu sa urmaresc cuvintele celor din jurul meu sau miscarile acestora. Abia puteam indeplini mici indicatii pe care le primeam, reusind sa ajung in vestiar unde Harry se plimba frenetic semn ca era ingrijorat.
-Aici erai! Mi-am facut griji pentru tine! Toti spuneai ca te miscai ca un zombie pe acolo. Hai.. te duc eu acasa.
L-am urmat fara a scoate un cuvant, multumindu-i in sinea mea ca avea grija de mine si ca nu-mi uitase lucrurile in vestiar caci in acel moment singurul lucru la care ma gandeam era unghiul imposibil pe care il facuse piciorul Elenei inainte de a trosni. In mintea mea imaginile se derulau iar si iar, de la clipa in care am impins-o pana la trosnitura, facandu-ma sa o iau razna si sa cedez nervos intr-un final, incepand sa plang pe umarul lui Harry inainte de a ajunge acasa.
Dupa cateva clipe in care am exteriorizat toata teama mea, mi-am sters lacrimile, continuand sa merg in tacere alaturi de prietenul meu pana la casa in care locuiam. Aveam ochii rosii din cauza plansului ceea ce inseamna ca trebuia sa ma feresc de mama inainte de a ma vedea si a aflat tot ce se intamplase mult mai devreme decat trebuia. Nu doream sa-i povestesc totul acum si nici macar nu credeam ca eram in stare sa fac asta.
-Hai, intru cu tine si-ti aduc un pahar cu apa. Vorbesc eu cu doamna Karlsson. Imi spusese Harry, incercand sa ma linisteasca, neavand incotro si accepand sa intru cu el in casa si sa ma asez in timp ce totul in jurul meu capata forma terenului de sport, revazand momentul in care o impinsesem pe Elena. Era doar un picior rupt si nu trebuia sa ma sperii atat de tare, dar intr-un fel nu puteam sa ma abtin si sa-mi controlez emotiile. Nu piciorul ei rupt ma speria precum puterea pe care o avusesem in acel moment si posibilitatea se a se intampla ceva mai rau. Si chiar s-ar fi intamplat daca nu erau cele doua fete care sa-i atenueze cazatura.
-Nu-mi vine sa cred. Am soptit fiind inca in stare de soc, luand paharul cu apa din mana lui Harry, fiind fericita cand lichidul rece imi patrundea in trup, facandu-ma sa-mi mai revin, desi nu cu mult.
-Ai invatat-o o lectie pe cateaua ai nenorocita! A exclamat plin de admiratie prietenul meu care, dupa tonul acestuia arata ca fusese martor la excesul meu de furie si putere. Desi cuvintele lui mereu ma faceau sa zambesc, de aceasta data nu reusisera. Eram ingrozita de ceea ce facusem. Ma simteam de parca lovitura aia nu i-ar fi rupt doar piciorul, ci ar fi ucis-o.
-Nu e amuzant si nici glorios. I-am replicat dupa multe clipe de asteptare in care el tot continua sa ma priveasca la fel ca la inceput pe cand eu.. Eu incercam sa-mi revin. Cine stie de cate belele dau de aceasta data. Nimeni nu v-a mai fi in stare sa-mi ia apararea. Toti stiu cat de mult o urasc pe Elena si se vor gandi sa faca ce e mai rau cu mine. Poate.. poate chiar sa ma exmatriculeze.
-Glumesti?! Nu ar face nimeni asta! Nu e ca si cum ai fi omorat-o!
-Dar tocmai asta e problema.. in acel moment imi doream sa o ucid! Imi doream ca ea sa dispara! Sa nu mai existe! Am tipat la el, fiind surprinsa cand mama isi facu aparitia in sufragerie, avand o fata care trada toti nervii ei si faptul ca deja afla de incidentul din scoala.
-Tessa Kar...
-Stiu si eu ca am dat de belea, bine?! Nu e nevoie sa-mi faci si tu morala cu privire la ce i-am facut. A fost o greseala.. I-am spus, dandu-mi seama ca tipasem la ea la inceput, ceea ce nu ma ajuta in incercarea mea de a aparea o fata nevinovata si cuprinsa de remuscari – ceea ce, sa de-a naiba, si eram! Ma simteam vinovata pentru tot si mai mult decat atat eram ingrozita de ceea ce-i facusem. De puterea pe care o avusesem.
-Ti-am zis sa te comporti bine! Am inteles ca e un joc, dar nu trebuia sa o ranesti!
-Crezi ca nu stiu si eu asta?! In loc sa te obosesti sa-mi faci cine stie ce morale mai bine vedeti de certurile cu matusa. Oricum nu a-i reusi sa ma faci sa ma simt mai bine ca, dupa cum e evident, nu prea ai simt matern. Nici nu stiu de ce te-am ales pe tine. Tata se descurca mult mai bine. I-am trantit-o, ridicandu-ma de pe canapea, reusind sa ajung in camera mea inainte sa ma prinda si sa ma mustreze ca de fiecare data. Nu mai aveam nevoie si de asta. Tot ce imi doream era sa trag un pui de somn si sa ma linistesc.
Si asta si facusem. Nu dupa mult timp oboseala cauzata de socul meu ma invaluise, incepand iar sa-l visez pe Christian desi de aceasta data visul nu mai era clar ca odinioara. Nu ne mai aflam pe un camp inverzit sau in camera de mai devreme. Eram intr-un loc intunecos, auzindu-i vocea care era dura si serioasa. Nu.. nu era Christian cel mai sigur. El niciodata nu ma ducea intr-un loc intunecat in care sa-mi fie frica. Mereu ne petreceam timpul la soare sau in cine stie ce locuri linistite si uneori romantice sau cel putin asa imi pareau mie. In jurul meu se roteau mii de chipuri necunoscute, scene cu ucideri, explozii, sange, morti. Multi morti si ucigasii lor. Reusisem chiar sa-mi vad matusa ucisa apoi un accident care intr-un fel ma atragea intr-un fel dar imi trimitea si cei mai multi fiori.
Cat despre vocea lui.. ce pot spune? Se potrivea la perfectie cu imaginile care ma inconjurau desi nu puteam intelege ce spunea. Era o limba necunoscuta mie, dar puteam jura ca suna a rusa, cel putin in mare parte. Nu stiam rusa deci nu stiam nici ce spunea Christian insa un lucru stiam cu siguranta: vorbele sale nu mai erau dulci si pline de dragoste. Erau reci, dure si probabil pline cu amenintari. Nu il recunosteam. Nu avea cum sa fie el. Christian niciodata nu aparea asa in visele mele si nici macar nu vorbea sau imi vorbea pe tonul folosit acum.
|
| | | | Continut sponsorizat | | Subiect: Re: Vampire Hunter | |
| |
| | | | |
Subiecte similare | |
|
| | Permisiunile acestui forum: | Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
| |
| |
| |
|
