Karina bau jumatate din licoarea din pahar, uitandu-se apoi tinta la ea, stiind ca odata cu acea intrebare toate amintirile aveau sa-i revina. Se chinuise din rasputeri sa uite, dar eram imposibil. Reusise totusi sa-si indeparteze acele amintiri avand in vedere ca erau atat de vechi si de dureroase ca sa stea mereu sa se gandeasca la ele.
- Sunt la un interogatoriu? reusi sa-l intrebe pe demon fara a se uita la el, sperand ca paruse indiferenta si nu afectata de intrebare. Nu o deranja curiozitatea baiatului, ci doar amintirea in sine.

Fata continua sa se uite la pahar o vreme. Ce putea sa mai faca? Avea dreptate, deci nu avea niciun rost sa mai vorbeasca. Pana la urma aceasta dadu pe gat si cealalta jumatate, ridicandu-se de pe canapea, lasand paharul pe cea mai apropiata masuta, indreptandu-se spre iesire. Scapase de nenorocitii aia, dar tot trebuia sa dea de altii pentru a afla care era planul, Mai ales pentru ca in timp ce ei vorbeau auzise numele lui. Poate si de aceea fusese mai speriata decat trebuia. Nu, avea dreptul sa fie atat de speriata avand in vedere ca putea sa moara, dar totusi nu putea sa o lase balta si sa accepte totul. Ei.. poate am o sansa sa mai dau de altii prin padure, doar nu au fost atat de prosti si au venit cu totii dupa mine.

Karina se opri in usa, realizand ca nu era atat de bine sa plece. Desigur, ar fi plecat cu viteza fulgerului in padure, la intuneric, avand in vedere ca era atat de aproape.
- Hm.. se pare nu am de ales, nu? il intreba, intorcandu-se la el, rezemandu-se pe umarul acestuia, privind-ul mai cu atentie, desi facuse o greseala, era prea aproape de gatul sau. Hm.. Ce act nesabuit din partea mea. isi spuse amuzata, trasand cu un deget o linie imaginara de la obrazul demonului in jos pe gatul acestuia care era atat de apetisant.

Karina ii arunca un zambet arogant, continuand totusi sa stea aproape de gatul sau desi nu il mai privea.
- Nu m-am nascut ieri, draga demon pur. Si daca tot insisti sa stau pe aici nu ai cumva vreo camera si un pat? il intreba in timp ce se departa de el si se aseza in fata sa privindu-l provocator. Era adevarat ca o tenta sangele lui mai ales ca mirosea atat de bine, dar nu era atat de necesar sa-l bea si asta din doua motive: nu ii era foame si nici nu avea de gand sa depinda doar de sangele sau. Oricum cu lasarea intunericului avea sa plece si sa devina si el una din amintiri.

Vampirita isi ingusta privirea, pentru a se uita la demon cu atentie, studiindu-l acum doar ca sa-i faca jocul, muscandu-si usor dar evident buza inferioara.
-Hm.. daca mi-ai arata unde este cel de al doilea, as fi foooarte recunoscatoare. continua sa-i vorbeasca pe un ton provocator, dorind intai de toate sa-i arate camera si apoi mai ramanea de vazut ce avea sa se intample desi ea avea mii descene in minte care mai de care mai interesante si care ii conveneau. Dar sti ceva, incepu fata, apropiindu-se de el, plimbandu-se cu degetul pe haina sa, mie imi spui unde e camera, iar tu te duci si aduci sticla aia, nu este o idee buna?

Karina dori sa protesteze nemultumita, renuntand insa, dorind sa nu tredeze nimic. Nici macar o intentie. Nu ii convenea ca demonul nu-i cazuse in plasa, dar trebuia sa mearga inainte si cu putin noroc i-ar fi iesit planul asa cum isi doreste.
- Pai sa vedem atunci. accepta, eliberandu-si bratul pana la urma pentru a pasi ea prima dupa indicatiile pe care avea sa i le ofere demonul. Fetele primele, corect? Sa nu te prind ca nu ai bune maniere ca nu da bine! Deloc, chiar! il avertiza fata. Deecii incotro este acea camera atat de ademenitoare?

Karina privi usa si camera, inorcandu-se mai apoi cu fata la demon, trecand incet pe langa el in timp ce ii raspundea.
- Suna minunat! Exclama zambitoare, apucand usa si trantind-o in urma ei, multumind toti zeilor ca era si cheia bagata inauntru, incuindu-se acolo, desigur fara demon, doar ea. Dar am o idee mai buna! Ce zici: eu in dormitor, linistita ca imi este asa de somn datorita soarelui asta nenorocit si tu afara, la usa cu sticla de bautura la gura, innecandu-ti amarul? E o idee si mai buna, geniala chiar! ii striga prin usa, dorindu-si sa fi fost pe cealalta parte pentru a-i vedea fata demonului.

Vampirita chicoti, plimbandu-se putin prin camera pentru a o inspecta. Hm.. camera tipica de baiat, desi nu atat de tipica, dar nu ma mira avand in vedere ca nu sta pe aici. Bine, asta din ce a reiesit din vorbele sale. Pana la urma aceasta acoperi fereastra, trantindu-se mai apoi in pat, adormind imediat. Nu era de mirare, nu mai dormise de ceva timp si soarele chiar era puternic in acea zi.
Dupa cateva ore, Karina se trezit, putand sa-si dea seama ca trecusera cel putin 2 ore de la apus caci acum camera era foarte intunecata. Ei.. cu somnul rezolvat, am trebuie sa ma intorc in oras ca mai apoi sa-mi caut cina. Presupun ca nu isi va da nimeni seama cand am plecat. se incuraja, deschizand cat de incet putea fereastra, strecurandu-se afara din casa.

- Sticla aia nu ti-a tratat orgoiul ranit? Inseamna ca iti trebuia una mai tare. ii raspunde fata cu rautate, indreptandu-se iar spre padure. Stia deja un drum dragut catre oras pe care chiar avea de gand sa mearga. Iti multumesc pentru adapostul din timpul zilei, dar nu pune atat de mult la suflet, okey? Te poti intoarce la televizor. continua sa vorbeasca destul de tare ca acesta sa o auda cu cat ea se indeparta. Oricum nu mai avea niciun rost sa stea, avea lucruri mult mai importante si un demon ranit nu avea sa o impiedice din a descoperi planul tipilor si daca avea persoana pe care o cunostea din trecut era implicata.

Karina reusi sa auda maraitul demonului, avand in vedere ca nu era destul de departe.
- Cam nemultumit, nu crezi? Dar daca tot nu-ti convine, sa fii lasat singur si pustiit atunci hai in oras, iti gasesti o fata pe acolo si eu cina. Si pe El. completa in sinea sa ganditoare, oprindu-se langa un copac pentru a vedea ce avea sa faca demonul. Ori va veni cu ea, ori va sta si va da alta sticla pe gat pentru ca fusese fraierit si lasat singur si mai ales, pentru ca nu putuse sa se razbune asa cum ii promisese fetei atunci cand ii fusese inchisa usa in nas. Si pana la urma, Karina nu i-a confirmat banuielile, desi se folosise de poftele demonului ca sa se distreze putin.

Karina incepu sa rada, potolindu-si repede amuzamentul, intorcandu-i spatele demonului. Ei bine, daca a refuzat nu avea de gand sa mai stea pe acolo si sa se roage de el. Nu prea o interesa. Alte lucruri erau importante pentru ea in general si mai ales in acel moment.
Cand intr-un sfarsit fata ajunse in capitala, primul lucru de care avea nevoie era o casa si apoi de niste haine. Hrana mai poate astepta, eu chiar am de gand sa stau pe aici. isi spuse, cazandu-se la un hotel, desi a se caza nu era un cuvant bun. Pur si simplu alesese un hotel scump, cu un apartament urias pe care avea sa-l ocupe pe gratis. Niciodata nu platea la fel cum nu avea de gand sa plateasca hainele. Mai ales la ora asta cand magazinele se inchid. Totusi trebuie sa ma grabesc ca sa am cum sa intru inauntru. isi spuse fata, pornind la drum, reusint in doua ore sa-si rezolve problema cu hainele si cazarea. Si acum cinaaaa! Partea cea mai distractiva a serii. Dupa ce se aranja, vampirita porni pe strazile capitalei, stiind deja locurile unde avea sa dea de oameni buni de mancat.

Karina hoinari pe strazile pline de oameni ale capitalei, savurand agitatia, incercand intai de toate sa dea de chipuri cunoscute. Mai stia ea vampiri, vorbise cu unii, altii devenisera doar amintiri. Nu pastrase gatura decat cu putini dintre ei, dar in cele din urma nu mai stia pe unde se afla si nu afla dat atunci cand era neaparata nevoie. Dar momentan nu este, desi sunt curioasa ce se mai aude prin lumea noastra de el, nu ca s-ar auzi mult si asa. Este ca si mort. Sau invizibil. comenta in sine ei, uitandu-se in jur dupa vreun club, ceva, un loc unde sa gaseasca tineri plini de energie cu care sa se hraneasca. Pana la urma aceasta gasi un club de fite, intrand fara probleme, incepand sa studieze incaperea plina de oameni dar si nemuritori. Interesant. mormai in sinea sa asezandu-se la bar si comandand un pahar de vodka.

Karina isi intoarse capul lent spre demon abia cand acesta termina de vorbit, intrebandu-l din priviri ce cauta in acel club. Din toate din intreaga tara, fix la asta se gandise sa vina? Ea nici macar nu cunostea clubul si intrase in el la nimereala caci avusese gandul plecat in alta parte.
- Tu chiar vrei sa fii cina mea, nu? il intreba fiind vizibil uimita dar si mandra de fiinta din fata ei care se pare ca iar avea sa-i intrerupe masa, ceea ce nu prea ii convenea. Desigur, fata se abtinu sa nu comenteze ceva legat de acea ''chirie'' pe care i-o datora. Nu ii datora nimic, el o rugase sa ramana, nu ea il rugase pe el, deci fusese un invitat, iar invitatii nu trebuie sa plateasca, insa nu avea de gand sa-i insire toate acele lucruri degeaba pentru ca mai mult ca sigur nu ar fi ascultat-o.