Se afla pe veranda casei bunii, situat intr-unul din cele mai linistite si mai adapostite zone la marginea infernului din Tokyo. Ii placea sa mai vina din cand in cand pe Terra, sa-si petreaca timpul si pe planeta muritorilor care putea acopere o gama larga de mofturi.
La un moment dat auzi un mic fosnet dintr-un tufis din apropiere, lucru care-l alarma putin pe Dan, mai ales ca era un demon, constient de toate probleme existente pe care muritorii - si chiar si bunica lui - nu le cunosteau.
- Bunico, ma duc pana in padure!

Nu-mi vine sa cred ce idioata sunt! Prima zi in Japonia si sunt intr-o padure!
Karina se intreb si acum ce fusese in capul ei. In loc sa plece spre capitala, sa stea in lux, cum face orice vampir modern, ea a ales linistea padurii. Pentru ce? Nici asta nu stia. Dar ce o deranja mai exact? La inceput era un loc dragut si care ii dadea o stare de pace.. asta pana sa dea de alti nemuritori care, spre fericirea ei, nu erau atat de puternici si care erau atat de prosti de gura incat aflase planurile celor mai mari decat ei, celor care ii controla, planuri ce erau o adevarata amenintare la adresa ei si a celorlalti.

Asta este de rau, trebuie sa ma retrag de aici.
Isi spusese vampirita, incepand sa alerge in alta parte a padurii, fiind concentrata doar pe posibilele zgomote din sptele ei, nu si pe ce avea in fata, astfel, aceasta se trezi la pamant dupa ce lovise ceva. La inceput nu-si daduse seama de ce anume se lovise, fiind cu gandul mai mult la discutia pe care o auzise si care o ingrijora peste masura. Insa cand aceasta se uita in jos vazu.. un om? La dracu! mormai la inceput, pregatindu-se de scuze cand isi daduse seama ca pana la urma nu era un om. Si mai rau.. daca e unul dintre ei?

Ciocnirea brusca dintre el si ceva ce nici macar nu avusese timp sa-l repede, caci nu vazuse nimic care sa-i vina in fata, si nici prea atent nu fusese, insa realizase ca nu el intrase in cineva, ci acea persoana in el, il facuse sa se dea putin inapoi, cladinandu-se pret de cateva fractiuni de secunda.
- Mh ... fi te rog atenta pe unde mergi. Bine, nu ca eu as fi in general prea atent ... dar totusi, macar acolo e aglomeratia infernala din new York. Ii intinse mana din instinctul pe care il castigase pe percursul anilor cat tot daramase oameni cu soliditatea sa, caci, un om sa urneasca din loc un demon nu era deloc usor. Si totusi, fata il miscase putin, ceea ce il facea sa deduca ca ea chiar venise cu viteza inspre el. Deci iesti vampir...isi spuse in gand deductia, facand apoi ochii mari cand auzi de "unul dintre ei". Hm, unul dintre ei? Care ei?

Karina se dadu cativa pasi in spate, studiindu-l cu atentie pe demonul din fata ei, fiind gata sa o ia la fuga imediat ce ar fi aratat ca ii dorea raul si facea parte din gasca celor pe care i-a vazut.
- Da, sunt. Probleme? ii raspunsese aceasta intepata, neplacandu-i ca ii auzea gandurile. Se astepta ca el sa o prinda, sa o imobilizeze, ceva care sa arate ca stia ca fugise de EI, dar nu facuse asta, lucru care o punea pe ganduri. Oare demonul din fata ei nu avea nicio treaba cu cei pe care ii intalnise mai devreme?
- Stii.. ti-ai pierdut sau iti cauti cumva amicii prin padure?

Karina ridica uimita din sprancene. Nu prea il credea pe baiat.
- Un iepure? Si ce sa faci cu el, sa te joci?! rosti imediat mai mult din reflex, dorind sa se scuze, dar razgandindu-se. Nu prea o duea daca se supara pe ea vreun demon cu care nu avea nicio treaba. Stii.. daca vrei un iepure poti sa o iei pe acolo. ii arata aceasta directia din care a venit, clipind des din gene ca un copil care astepta ca parintele sau sa omoare cine stie ce ganganie pe care o vazuse si sa scape mai repede de ea. Am vazut muuultiii iepuri pe acolo.

Karina se incrunta, ridicand capul si privindu-l cu superioritate, dorind sa-l sfideze. Pana la urma ce mai putea sa-i faca? Era moarta deja.
- Pai de ce nu imi spui tu? Caci dupa cate se vede, sunteti prieteni foarte buni. Si asa v-am auzit planurile, daca sunteti atat de idioti cat sa vorbiti intr-o padure fara sa va asigurati ca sunteti singuri, asa ca.. hai sa nu o mai lungim cu prefacatoria, te rog.
Ii replica fata, asteptandu-si soarta caci era singura ca cei care aflau despre planul lor urmau sa sfarseasca mai repede decat ceilalti. Si poate fii chiar un sfarsit mai bland.

Karina se stramba atunci cand demonul o trase dupa ea, avand grija sa-si noteze cat de nesimtit poate fii cu o fata.
- Bunele maniere! mormai aceasta intrand lent, inspectand tot ce avea in jur, abia dupa se isi smulse mana din stransoarea demonului, plimbandu-se prin casa cat de mult ii poftea inima pentru a vedea ce lucruri se aflau pe acolo si ce o putea ajuta sa afle cine si pentru cine lucrau cei din padure. Hm.. ma asteptam sa ai niste aparate de tortura pe aici. ii striga fata din alta camera, atingand fiecare obiect in parte cu un interes destul de crescut. Ciudat sa vad o casa pe un stil american in Japonia. Sa inteleg ca nu esti de aici?

- Fara femei barbatii nu ar fii nimic, deci lasa tonul ala si hai sa trecem la treburi mai serioase. Cat o a stai fara sa aflii despre cine anume vorbeam mai devreme? Caci se vede de la o posta ca nu poti fii unul din idiotii aia care nu s-ar pricepe atat de bine sa-si ascunda identitatea, dar poate.. Daa!! Poate unul din cei mai mari. Mda, glumeam.. nu ai fata nici de o functie mare in cine stie ce ascotiatie care doreste exterminarea raselor. Oppssss, am zis-o. chicoti, ducandu-si mana la gura, mimand cu usurinta si la perfectie o fata socata. Stia ca nu avea niciun sens sa glumeasca cu asaceva, mai ales ca, desi erau idioti tipii care discutau, planul era ganiel si foarte bine pus la punct, sau macar o parte din el. Partea stiuta doar de tontii care faceau munca de jos, nu de sefi.

Karina se opri din examinatul camerei, privind tinta peretele, incruntandu-se din ce in ce mai mult.
- Ma crezi fraiera sau proasta? Ma refer la nemuritori si puternici. Bine.. cei care fac treaba murdare nu sunt atat de puternici, dar cei din spate au o minte sclipitoare si sa nu mai zic de abilitati. ii raspunse in cele din urma pe un ton serios si foarte ganditor, continuand sa se uite la parere de parca acesta era cheia ei de a-si scapa pielea. Ei.. si poate chiar e. Tch! Pe cine pacalesc?! isi spuse, stand o alta perioada de cateva minute cu privirea in gol, gandindu-se la ce putea face, revenindu-si apoi, dorind sa plece din casa demonului.

Dupa ce reusise sa se opreasca din ras, acesta intra pana in bucatarie, de unde scoase dintr-un sertar mai ascuns o sticla inchisa la culoare in care nu se putea vedea lichidul, caci nici eticheta nu avea. Desfacand dopul, demonul turna intr-un pahar un lichid de un rosu intens, observandu-se ca e sange, pentru ca mai apoi in celalalt pahar, destinat lui sa toarne alcool. Bine, ar fi servit-o si pe ea tot cu alcool, dar dorea sa o sacaie putin.
Cand reveni in incapere, acesta ii intinse pahar ducand in acelasi timp pe al sau la gura.
- Da sigur, atat de puternici incat tremur de frica. Sunt demon scumpo. Poate ca pe o zana ar speria-o, dar pe mine nu prea.

Fata isi dadu ochii peste cap, luandu-i paharul din mana incepand iar sa se plimbe prin camera in timp ce gusta din sangele din pahar. Nu era tocmai ce-si dorea, dar nu avea sa il critice. Nu te poti astepta ca demonii sa aiba sange de bun gust in casa.
- Da, da, continua sa iti mentii inexistenta demnitate si barbatie. mormai, dand din mana lageminte din timp ce studia niste carti din biblioteca baiatului, amintindu-si de casa ei si fiindu-i dor de momentele de liniste si de relaxare. Uite, eu nu-ti cer sa ma crezi, nici macar sa ma asculti, deci o putem lasa.. incepuse fata, oprindu-se brusc, privind tinta fereastra. La dracu! M-au vazut nenorocitii.

- Mie nu mi-e de ei, ci daca au anuntat mai departe. Si nu te mai da atat de destept ca ma sacaie si nu intr-un mod prea dragut! marai la el, apropiindu-se de fereastra privind cum tipii pe care ii vazuse discutau cum sa o prinda. Ma amuzati, fraierilor. isi spuse in minte, reusind chiar sa zambeasca , asezandu-se mai apoi pe canapea fiind gata sa-i primeasca pe viitorii ei oaspeti desi nu era in casa sa. Sti.. sper ca vor fi inteligenti si ca vor batea la usa inainte sa intre.

Ei si acum se duce domnul erou sa 'faca legea'. Ce dragut. chicoti in sinea ei, asezandu-se mai confortabil in canapea, simtindu-se oarecum ca la ea acasa. Nu era aceeasi atmosfera, dar totusi avea o canapea confortabila unde sa se aseze si sa se relaxeze putin, poate chiar sa doarma avand in vedere ca era ziua si nu prea avea chef de lupte sau altceva. Isi dorea doar odihna si era sigura ca ar putea dormi, caci nu era mare bataie de cap cu cei de afara.

Karina il studie pe demon cu atentie, condinuand sa stea intinsa pe canapea.
- Stii.. era bine daca pastrai un tip din aia ca sa aflu mai multe, dar daca nu ai facut-o banuiesc ca merg cateva pahare. ii raspuse pana la urma, fiind hotarata sa nu dea prea multe pe gat caci stia ca desi era vampir la ea era ceva ciudat cu alcoolul, imbatandu-se chiar, facand-o mai blanda si sa se comporte ca un copil pana adoarme. Nu era vina ei ca se intampla asta, dar nu avea de ales.