Ofta usor.
-Da e normal. Esti demon pur, la fel ca tatal tau. Adica esti foarte special puiule nu multi pot avea aripi. spuse blanda, lasandu-se pe jos langa el si zambi incet.
Cei doi soti venisera si ei zambindu-le bland.
-E totul in regula? intreba barbatul.
Aceasta ofta incet.
-I-au aparut aripile...si au vazut toti de la rau. spuse incet. Nu stiu cat de in regula e totul. spuse. Va multumesc mult, pentru tot ce ati facut pentru mine si fiul meu.

Alexander ridica fruntea in sus zarindu-i pe cei doi si simtind cum se inveseleste.
- Dar de ce nu se bucura nimeni ... parca erau speciali cei cu aripi! Privi putin nedumerit la cei trei neintelegand cum de mama spunea ca e special acest lucru iar toti cand il vedeau ramaneau uimiti.

Dan se afla la masa alaturi de 3 dintre amicii sai si alti doi gardieni in care avea incredere . Se afla mai mult de forma privind mancarea din fata lui de parca era otrava.
- Zyn, frate, am auzit ca la sud de noi se afla un pui de demon pur cu aripi.
Tipul al carui asa zis nume era Zyn, fara ochii mari la asa remarca.
- Un demon pur prin acea zona? Acolo populeaza mai mult vampirii si puniti demoni slabi.
- Sh! Cica mama era om. Mai nou cica e vampir, dar, cum sa iasa un demon pur dintre un demon si un om?!
Zyn dadu din maini putin denumerit. Nu prea il atragea ori si ce.

O sa mor aici daca ii mai aud vorbind de copii ... Copilul meu ... as fi avut si eu unul acum, sau poate chiar doi daca nu mi se lua femeia de langa mine.

Il privi pe Alexander si il trase usor in bratele ei.
-Puiule...noi nu ar trebui sa fim aici. Locul nostru este pe pamant, alaturi de tati, dar un demon rau m-a luat de langa tatii tau inainte ca tu sa te nasti si nu am mai avut cum sa ne intoarcem, dar voi face tot posibilul sa te duc intr-un loc mai bun unde sa poti fi fericit si nimeni sa nu ramana uimit de aripile tale. incerca aceasta sa ii explice cat mai bine oftand usor.
Il lasa se sa joace ridicandu-se apoi.
-Nu este nici o cale sa dau de Dan? intreba muscandu-si buzele.

- Consiliu nu ti-ar permite sa pleci pe pamant, imi pare rau draga mea ... sopti femeie trecandu-si putin mana prin parul baiatului, ciufulindu-l pentru ca mai apoi amandoi sa intre in casa.
- Vreau la tati .. miorlai acesta lasandu-si capul pe pieptul mamei sale strangandu-i hainele cu manutele sale mici dar puternice. Gandurile ii fusesera insa oprite cand auzira voci venind catre ei . Ridicand capul, Alexander observa o multime de oameni venind catre ei cu bete, sabii si talismane foarte furiosi.
- Copilul tau este o amenintare pentru noi toti! Dintr-o muritoare nu are cum sa iasa un demon pur cu mintea lucida! un barbat stapan pe sine tipa aruncand cuvintele cu rautate urmat apoi pe un "da" de catre multime.
- Plecati pana nu fa trecem prin teapa!

Il stranse pe Alexander in brate si ii sopti la ureche sa fuga inauntru si sa se ascunda. Nu avea sa lase pe nimeni sa ii omoare copilasul.
Se ridica de jos, dandu-se cativa pasi in spate.
-Nu pot pleca de aici, credeti ca nu am incercat. Trebuia sa fiu pe pamant, nu aici! Dar nu am fost lasata sa ma intorc. spuse muscandu-si buza inferioara.
Nu stia ce sa faca, iar Alexander era in pericol , iar instinctele ei de vampir reactionau si nu mai intelegea nimic. Erau prea multe ceea ce simtea.
-Copilul este perfect sanatos, nu este nici o amenintare pentru voi si nici nu voi lasa sa i se intample ceva. marai aceasta, ochii ei deveind brusc rosii.

Barbatul cu pricina se infurie si mai tare cand o vazu cu asa tupeu venind catre ea cu torta si sabia fiind hotarat sa o arda de vie. Cad era gata sa o arunce catre ea cu scopul de a-i da foc ceva il opri facandu-l sa o ascape atat de ea cat si sabia. Lasandu-si capul in jos, barbatul vazu ca sangereaza din plin, cauza fiind un pumnal ajuns fix in inima.
- Nu te-a invatat mama sa nu dai intr-o femeie ... ? O voce groasa si impunatoare se auzi din spatele multimii facand-o sa inghete si sa se dea in staga si in dreapta pentru a vedea cine e de vina. Barbatul purta pelerina insa cei de langa el putu sa ii dezluseasca fata, facandu-i sa se indeparteze si sa lase balta planul. Lucru urmat mai apoi de toti ceilalti.
- Am auzit ca un mic demonas baga in sperieti satenii ... barbatul se apropie din ce in ce mai mult de casa iar cand intr-un final ajunsese in fata fetei isi dadu jos gluga. Mi-a facut zile amare absenta ta, beckah ... .

Totul se intamplase mult prea repede, iar cand isi auzi numele vazandu-l pe Dan, simti cum mai avea putin si pica de pe picioare. Ii sari in brate, simtind lacrimile amare pe chip.
-Nu am crezut ca o sa te mai vad. sopti aceasta printre lacrimi. Imi pare rau, imi pare nespus de rau. Am incercat sa ma intorc, sa te caut dar in zadar. sopti aceasta privindu-l si isi puse degetele pe obrazul lui.

- Sh ... eu ar trebui sa fiu cu scuzele, ca nu am fost suficient de puternic ca sa te gasesc la timp ... scumpa mea Beckah ... sopti acesta lasandu-se pe iarca cu ea in brate incepand sa ii sarute chipul. Ochii, buzele, nasul, obrazii, fruntea. Simtea cum moare daca nu face asta. Unde e micul meu flacau ... ? soptii acesta oprindu-se din sarutari si privind-o atent in ochii ei inca superb de neschimbati. Stiam eu ca va fi baiat!

-Pe undeva prin casa..nu puteam sa il las aici. E demon pur exact ca tine. sopti .
Ii zambi bland, stand in bratele lui si Alexander aparuse fugind la ei. Beckah il luase in brate si ii zambi blanda.
-Alexander, el e tatal tau. spuse bruneta blanda, mangaindu-i parul.

Dan ramase pret de cateva secunde uimit de micuta fiinta care statea langa Beckah de parca ar face parte din ea.Baiatul sau. Copilul lui. Un demon pur ca si el. Semana atat de mult cu el.
Isi trecu putin nesigur mana prin parul acestuia privindu-l fara toate acele suvite care ii veneau in fata.
- Baiatul meu ... sopti acesta trecandu-si mana usor pe chipul lui micut pentru ca mai apoi sa il prinda cat de grijuliu putea si sa-l treaca in bratele sale.
- Tata ...? sopti acesta privindu-l pe barbat inca mirat.

-Ti-am spus ca te voi duce de aici. ii spuse blanda micutului si zambi incet.
Cei doi soti ii priveau uimiti. Nu stia de ce toata lumea era asa speriata de Dan, dar acum nici nu mai conta. Erau in sfarsit impreuna.
-Mi-ai lipsit atat de mult. sopti bruneta muscandu-si buzele si zambi incet, dar sincer pentru prima data in patru ani.

- Si voi mi-ati lipsit .. sopti tragand-o pe Becka mai aproape de piapetul lui simtindu-si acum baiatul intre ei doi. Dand drumul imbratisarii, Dan reveni cu mainile pe spatele si in parul baiatului sau incercand sa il mangaie si sa-si aline durerea pe care a tot avut-o in ultimi 4 ani.
- Baietii abia asteapta sa te revada, ii sopti acesta ridicandu-se de pe iarba cu copilul in brate.

-Ne inntoarcem? intreba muscandu-si buzele.
Vroia sa plece de acolo, sa fie iar pe pamant cu Dan si Alexander sa aiba o viata normala in sfarsit. Il lua usor de mana pe Dan zambind incet. Uitase complet de acea multime si cei doi soti venisera la ei.
-Va multumesc pentru tot, absolut tot. sopti aeasta.

Dan ii prinse usor barbia tragand-o langa a lui.
- Imi pare rau, nu ne mai putem intoarce ... In primul rand deja FBI-ul te-au declarat moarta. In al doilea rand, sunt in consiliul ala stupid bagat de taica'miu ... dar ramai cu mine ingerasule, nu te teme. Multumesc ca ati avut grija de ea. Daca veti avea vreodata nevoie de ceva, stiti unde ma gasiti.
Cei doi batrani isi aplecara putin capul in semn de respect fara de demon stiind ca este unul dintre cei din consiliu insa nu si-ar fi imaginat ca acea mogaldeata mica era al lui.

-Dar...dar. sopti bruneta muscandu-si buzele. Ok. spuse intr-un final. 
Zambi incet si ii imbratisa pe cei doi. Fusesera familia ei pana acum si ii salvasera viata cand s-a nascut Alexander. 
-Te iubesc. ii sopti la Dan.

- Tatii, ai atatea de facut ca sa te iert! baietul incepu sa se miste putin in bratele tatalui sau unde se simtea atat de bine si in siguranta, cautand un loc mai comod de stat caci muschii lui nu prea ii oferea comoditate in unele locuri. Trebuie sa ma cari in spate, sa te joci cu mine si sa dormi cu mine, da?
Dan chicoti amuzat de tot ceea ce incerca sa spuna baiatul sau.
- Sigur ca da, puiule, tati va repara cei 3 ani si o sa-ti arata ca te iubeste la nebunie.

Zambi incet cand il auzi pe micut. Era atat de dragut si cuminte nu ii venea sa creada ca e al ei.
-Si Jhon , Mark sunt aici? Motanul ce s-a intamplat? intreba Beckah , mangaindu-i parul lui Alexander, care se agatase de Dan facand-o sa se simta bine.

- Da sunt si ei pe aici. Nu aveau ce sa mai faca singuri pe Pamant. Si pisoiul e si el cu mine. Am lasat cam totul in urca, care imi aducea aminte de tine, dar mi-a fost cam mila de pisoi. L-am vazut intr-o seara cum dormea lipit de pantecul tau si ... ceva m-a facut sa-l iau. Haide.
O prinse de mana incepand sa mearga catre calul pe care il lasase aproape de lac ca sa poata adapa.

-A fost inainte cu 7 luni sa dispar, atunci a dormit lipit de pantecul meu. zambi aceasta. 
Il urma calma , deabia asteptand sa ii vada si pe restul . Aveau atat de mult de vorbit, de spus. Patru ani in care nu au fost impreuna, au fost mai rau ca in iad.

O urca pe calul sau ridicand apoi baiatul ca sa-l tina cat timp se urca si pe pe cal. Ajunsesera repede in capitala, Dan stiind un drum foarte scurt prin padure. Nu era nici o carare insa il invatase repede si eficient.
Cand coborasera, Dan ii dadu pereina sa, ca sa o puna pe ea si pe cap. Isi lua baiatul in brat facandu-i apoi semn sa il umeze.

Puse pelerina acestuia pe ea si in cap, astfel acoperindu-i chipul si il urma calma. Nu stia de ce ii daduse pelerina lui, dar avea sa afle pana la urma, nu era asta o problema din punctul ei de vedere . Isi linse usor buzele privindu-l pe Alexander.

Alexander ramase cuminte cu capul pe umarul tatalui sau adormind pentru prima data fara sa fie nevoie de cantece, leganari sau alte prostioare cu care trebuie sa se chinuie mama sa ca sa-l adoarma. Acum era in bratele tatalui sau. Avea un tata. Un tata care il iubea si avea sa ii faca peri albi si sa se distreze pe cinste.

Zambi usor, simtind toate privirile asupra ei. Nu se simtea bine sa se afle acolo, dar daca nu se mai puteau intoarce pe pamant, macar era cu el. Observa ca micutul ei adormise, ceea ce o uimiea. Se chinuia atat de mult sa il adoarma si sa ii promita ca intr-o zi va fi in bratele tatalui sau.

Cand ajunsera in fata scarilor care duceau la etaje superioare, Dan se opri facandu-i semn sa treaca ea in fata lui. Se simtea mai bine daca o stia in fata, unde o putea vedea, nu in spate unde ii putea pune oricine ceva la gura si sa o fure iar de langa el. Brusc isi stranse si mai mult copilul la piept sintindu-se vinovat ca ii fusese luat de langa el.
Nu o sa te mai ia nimeni de langa tati, iti promit. isi spuse acesta in gand uitant insa ca acum micuta lui era un vampir gata sa ii auda gandurile

Trecu in fata lui acum,mergand inainte dupa indicatiile lui Dan schitand un mic zambet cand ii auzi gandurile.
-Imi auzeai mereu gandurile cand eram om? Intreba curioasa privindu-l curioasa.